Dobrogea reprezintă un adevărat mozaic multicultural, pentru că aici sălăşluiesc numeroase etnii, dintre care-i amintim pe greci, aromâni, ruşi-lipoveni, turci, tătari, ucraineni, italieni etc. Unul dintre locurile unde comunitatea este reprezentată în totalitate de ruși lipoveni poartă numele de Slava Cercheză, localizată pe cursul superior al Râului Slava.
Situată la 45 km de orașul Tulcea, comuna Slava Cercheză are în componenţa sa două sate: Slava Cercheză – satul de reşedinţă şi satul Slava Rusă.
Legenda care a persistat în istoria transmisă prin viu grai ne spune că anul de înfiinţare a localităţii Slava Cercheză este 1863, iar întemeietorul s-ar numi Epsih Epsihov. Tot prin această legendă, aflăm că până în 1877 aici locuia o populaţie de origine cercheză, emigrată din Rusia, în momentul în care Dobrogea intră sub administraţie românească.
Comuna Slava Cercheză este astăzi o aşezare compactă, care îşi păstrează şi îşi respectă tradiţiile.
Despre începuturile acestei aşezări istoria ne prezintă anul 1584, când în registrele turceşti apare prima atestare documentară a aşezării Slava Rusă (prima dată satul de reşedintă a fost Slava Rusă). Pe atunci, apărea sub denumirea de Kizil-insarlic sau mai existau, în pararel, numele de Islawa, Slawa, Slava.
Mai târziu pe firul istoriei, mai precis în anul 1819, pe o hartă rusească se găsesc, pentru prima dată, ambele localităţi Noia Slava (astăzi Slava Cercheză) şi Star Slava (astăzi Slava Rusă).
M.D. Ionescu ne prezintă o altă versiune despre începutul aşezării Slava Rusă. Potrivit acestei variante, în anul 1754, în acest loc lipovenii bespopovi, în 1804 cei popovi, iar fondatoarea aşezării Slava Rusă ar fi fost o fată pe nume Esara, în jurul anului 1800. Tot M.D Ionescu precizează că până aproape de anii 1850, Slava Rusă a avut denumirea de Kazil-Sar.
În ceea ce priveşte originea populaţiei din comuna Slava Cercheză, Filip Ipatiov consemnează: „În Slava Cercheză, ruşii lipoveni au luat locul cerchezilor, colonizaţi de turci în perioada 1862-1864 şi plecaţi chiar înaintea războiului din 1877“.
Comuna Slava Cercheză este astăzi o aşezare compactă, care îşi păstrează şi îşi respectă tradiţiile. Nu putem pleca de aici fără a vorbi despre preocupările culturale din Slava Cercheză – corurile în limba slavă -, şi despre una dintre mândriile comunei – Ansamblul Folcloric Slaveanka.
CEO la grupul Creative Art.
Îl recomandă experiența de Art Director și Publisher al revistelor Căminul, Bucătăria pentru toți, Bebelu, Industry Insights, și suplimentului ziarului România liberă.